Tradiţii şi obiceiuri
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ
Câteva Imagini sugestive Un alt obicei de Crăciun este acela că în zilele 24,25 şi 26 decembrie se pun colinde în centru. Aceste colinde se pot auzi, dacă este linişte şi până în capătul satului.
În ziua de ajun, copiii merg din casă în casă în piţărăi, iar seara, adulţii şi copiii mai mari merg să colinde .
De Revelion este obiceiul să se meargă cu pluguşorul, iar în noaptea dintre ani sunt focuri de artificii.Sărbătorile de iarnă debutează cu o serbare organizată de şcoală şi de grădiniţă. La această serbare participă aproape toate oficialităţile locale, părinţi şi alţi invitaţi. Elevii pregătesc momente artistice, cum ar fi: colinde specifice, scurte scenete, dansuri populare etc.
La sfârşitul serbării, toţi copiii primesc cadouri de Moş Crăciun. Cadourile sunt cumpărate de către Primărie şi Consiliul Local.
Câteva Imagini sugestive Un alt obicei de Crăciun este acela că în zilele 24,25 şi 26 decembrie se pun colinde în centru. Aceste colinde se pot auzi, dacă este linişte şi până în capătul satului.
În ziua de ajun, copiii merg din casă în casă în piţărăi, iar seara, adulţii şi copiii mai mari merg să colinde .
De Revelion este obiceiul să se meargă cu pluguşorul, iar în noaptea dintre ani sunt focuri de artificii.
PRIVEGHIUL
Un obicei, amintind de tradiţii păgâne, este priveghiul. Acesta se mai practică şi azi de lăsatul secului.
Copiii adună din timp câteva cauciucuri uzate, iar în noaptea de priveghi le dau foc pe câmpuri (ca să alunge duhurile rele). Ei se mânjesc pe faţă cu funingine, după care merg prin sat să sperie lumea. Pe vremuri şi adulţii se costumau şi ieşeau seara ca să sperie lumea.
Din păcate nu avem poze de la aceste obicieuri.
RUGA
Pe vremea când existau cele două confesiuni (ortodoxă şi unită) se organizau două rugi: una în curtea casei culturale a uniţilor(actuala grădiniţă) , lângă biserică şi alta în curtea bisericii ortodoxe.
Cu mult timp înainte de rugă începeau pregătirile, se văruiau casele în interior şi exterior, se făcea curăţenie în curte, erau văruiţi pomii , curăţate şanţurile.
În prima zi de Paşte se mergea dimineaţa la biserică , unde corul răspundea la liturghie , iar după masă finii mergeau cu plocon la naşi. A doua şi a treia zi de Paşte era ruga propriu-zisă.
De dimineaţă , erau înhămaţi caii la căruţă şi se pleca în satele învecinate pentru a aduce ,,goşcii’’ (musafirii) , de obicei rude , prieteni, la rugă.
Căruţele erau frumos împodobite cu ,,şituri’’ cu spate pe care erau puse ,,cilimuri ‘’. După ce ajungeau goşcii , plecau împreună cu ei la biserică. Femeile rămâneau să pregătească masa de prânz.
După întoarcerea de la biserică , masa era pregătită . Se serveşte masa care este foarte bogată. Nu lipseşte ţuica de prune (de obicei fiartă) supa de pasăre cu tăiţei de casă, sarmalele şi friptura de miel, şniţelele, apoi prăjiturile. Rămnenţele sunt specialiste în prepararea prăjiturilor de casă. După servirea mesei , cei mai obosiţi se odihnesc, iar apoi se îndreaptă spre rugă – unde îi aşteaptă muzica.
De jur împrejurul ringului de dans sunt aşezate scaune pentru notabilităţi (primar, notar, preoţi, musafiri de vază) Ruga începea cu ,,jocul căluşarilor’’ care au fost instruiţi de către Bănăşilă Achim , iar mai târziu de către Achim Adam zis Bălu.
Începea apoi jocul – de obicei cu o horă care era plătită de părinţii tinerilor care să mâne hora – sau de părinţii
unor tineri decedaţi. Era mare bătălie pentru horă, adesea ieşea cu certuri şi
scandal – urmau apoi alte jocuri : ,,de doi" , ,,ardeleana",
,,iedera" ş.a..
Tinerii îşi pregăteau din timp perechea cu care trebuiau să
schimbe după primul joc,(trei, petru melodii), la fel şi cei însuraţi.
Părinţii şi cei de pe margine urmăreau cu atenţie pe tinerii
care ieşeau pentru prima oară în rugă. În pauza dintre jocuri tinerii ieşeau la
plimbare pe trotuarul dintre cele două biserici unde îşi etalau toaletele.
Erau de fapt două rugi, la uniţi cânta fanfara , iar la
ortodocşi după ce fanfara acestora s-a destrămat cântau lăutarii aduşi din
satul învecinat Iersig. Când se însera
jocul inceta, toţi mergeau spre casă, serveau cina şi se pregăteau de bal.Balul
începea cu un program artistic susţinut de cor, formaţiile de teatru şi de
dansuri după care urma jocul până înspre dimineaţă.
A doua zi dupa masă, începea din nou jocul care se incingea
până mai târziu în noapte.Se servea cina, după care goşcii (musafirii) erau
duşi spre casă.
În perioada 1976-1989 în locul căluşarilor ruga începea cu
un program susţinut de fanfara elevilor instruită tot de instructorul ACHIM
ADAM.
În perioada respectivă cânta, fie fanfara celor în vârstă,
fie taraful de muzică populară şi formaţia de muzică uşoară instruite de Pascu
Nicolae, respectiv Creţu Achim. Formaţia de muzică uşoară era compusă din
studenţi.
Şi acum ruga începe ca în perioada anilor 1950-1960 cu
program artistic susţinut de tineretul din localitate, program în care sunt cuprinşi
majoritatea tinerilor.
Conform tradiţiei atât ruga (nedeea) cât şi spectacole
(scenete) prezentate de tinerii din
localitatea Ramna au loc în curtea bisericii.
Începe ruga propriu - zisă, unde participă formaţii şi
solişti renumiti din Banat, iar localnicii împreună cu invitaţii lor dansează până seara târziu.
Acest obicei păstrat de sute de ani este transmis cu drag
din generaţie în generaţie şi se observă că portul popular nu a suferit
modificări majore, culorile tradiţionale fiind albul şi negrul.
