Geografie

Localizare

Comuna Ramna este situată în nord vestul judeţului Caraş-Severin la 45 Km de municipiul Reşiţa şi la 17 Km de Bocşa. Coordonatele geografice al comunei sunt : 45o26’22” latitudice nordică şi 21o41’14” longitudine estică.

 

Vecinii comunei sunt:-comuna Vermeş – în nord

-comuna Berzovia – în vest
-oraşul Bocşa – în sud
-comuna Fârliug – în est.

 

Relieful

Relieful este variat, începând cu livezile fertile de pe valea Bârzavei, continuând cu dealurile cultivate în general cu pomi fructiferi şi cu văile pârâurilor, până la versanţii pietroşi şi împăduriţi, cu înălţimi de aproximativ 300 m: spre N, în spatele dealurilor Ramnei, pădurea Dumbrava, spre E, Grindul, spre SE, codrii masivi ai Smizii şi Vernicului. Pe vremuri, când satul se găsea pe dealuri, pădurile acopereau şi locurile numite „Plopi”(chiar cuvântul indică acest lucru) şi „Teiuş” („loc cu tei”[1]) unind pădurea Grindului cu pădurea Dumbrava.

[1] Vasile Ioniţă, Glosar toponimic Caraş-Severin, CCD Caraş-Severin, Reşiţa, 1972, pag. 37

 

Clima

Teritoriul comunei este situat în zona climei temperat – continentală. Variaţiile de temperatură sunt ridicate: vara temperaturile pot ajunge şi la 40o C, iar iarna pot coborî şi la -20o.

 

Bazin hidrografic

Teritoriul comunei este străbătut la sud de râul Bîrzava. Prin comună trec 2 pârâiaşe(numite de localnici ,,vâni”) : Vâna Vernicului şi Vâna Smizii  ce se întâlnesc în centrul satului, formând Vâna Ramnei, care se varsă în Bârzava.Acestea  pe timpul verii aproape seacă, dar  de multe ori au produs inundaţii când au fost ploi abundente.

 

Populaţie

Populaţia comunei este de aproximativ 1600 locuitori, dintre aceştia aproape toţi se declară de naţionalitate română, deşi câţiva sunt de naţionalitate rromă. O singură familie s-a declarat de naţionalitate maghiară.

 

Arhitectura

Casele din comuna Ramna sunt ca majoritatea caselor din Banat  şi Ardeal. Există două tipuri de case:

– Cu o singură cameră la stradă(soba de la drum) şi una sau mai două camere către grădină(cuină=bucătărie şi soba de la grădină). Intrarea în casă se face prin ,,cuină” sau printr-un ,,târnaţ”, un fel de prispă. Pereţii sunt din bârne rotunde de lemn îmbinate în cheutori româneşti; ei sunt lipiţi atât în interior cât şi în exterior cu pământ, paie, bălegar şi sunt văruiţi.Acoperişul este realizat în două ape din ţiglă solzi.

– cu două sau mai multe camere la stradă şi o uşă de intrare mare care dă într-un ,,şofru”  acoperit. Materialele de construcţie sunt de obicei cărămida crudă sau bârnele.

Economie

Pe raza comunei există destul de puţini agenţi economici. Majoritatea se ocupă de comerţ. Mai există o firmă care se ocupă cu materiale de construcţii şi o firmă care se ocupă de livezile de pomi fructiferi (meri, pruni). Se mai găsesc două gatere care prelucrează lemnul din zonă. O parte din cetăţenii comunei se ocupă de agricultură, dar aceasta este folosită doar pentru uzul propriu.