Cine este online?
We have 40 guests online
Chestionar
Care credeţi că ar trebui să fie principalul obiectiv al Primăriei Ramna?
 
Horoscop
Home Locuitorii

Locuitorii comunei Ramna îşi spun rămnenţi şi sunt oameni harnici şi gospodari. Gospodăriile lor sunt bine făcute şi curate.

Un obicei pe care îl au oamenii din comună este acela că fiecare om are o porecla potrivită cu firea lui, cu înfăţişarea, dupa vreo întâmplare celebră, iar familiei i se mai zice şi după porecla unui membru al ei: A lu cutare.(Nicolae Rosu)

Exemple de porecle:

A lu Ciru

A lu Nenia

A lu Sârbu

A lu Leu

A lu Nusu

Băciucă

Lani

Lechi

Loaie(Chimăloaie)

Lulă

Lupiţa

Bandu

Băcău

Bălu

Băluţu

Băneşu

Berbecu

Bergeanu

Bibu

Bitea(Bicea)

Biţă(Iacobiţă)

Brancu

Brănigu

Brebeni

Bubă

Bujghină

Bundă

Busca

Butan

Buta

Buturugă

Cârligel

Gardu

Cârloboni

Cenă

Ceovec

Chena

Cherşiu

Cheţu

Chimaci

Chişărău

Cicu lu Mitinioară

Cimu

Cioclod(şioclod)

Ciubicu

Danşiu

Fiat

Lupu

Macsăn

Măciucariu

Măgina

Mălacu

Mămăricu

Măramă

Mărcea

Mărgan

Melezan

Miclău

Mitinioară

Muranda

Nicăgigea

Pala

Panciu Dalia

Pănduru

Păpuc

Pârşioc

Pârţu

Peci

Peia

Pelosu

Pichi

Pilă

Pişta

Plătoni

Pricazu

Procopi

Puiu

Pulărincă

Râmpu

Ciocu

Ciovecoane(Şiovecoane)

Ciupei

Ciuşu

Clement

Coană

Colac

Costa Luca

Costoni

Cucu

Devlan

Dodică

Dolamă

Durăin

Epure

Fluieră

Frugoni

(N-am năroc)

Găicea

Gâlcă

Gela

Gega

Giuca

Ghedu(Gedu)

Gicu

Gimişcariu

Ginfloria

Goangă

Grăvilă

Grelu

Guguţu

Ipzac

Izmană

Jurchiţa

Juroni

Rista

Săiman

Scrapcia

Şolea

Tati

Tiloi

Titimicu

Titimică

Torogoată

Trăilă

Trăica

Triciu

Tronţu(Ioşca)

Trucă

Truiu

Trulă

Truţu

Tutu(Tutu?)Tampi

Tatoane

Tioana

Ţuicu

Vană

Varadin

Viorinţ

Zarie

Zarca.

(Dacă am uitat de cineva, îmi cer scuze şi rog să mă contacteze pentru a remedia această situaţie).

Portul popular

Ramna este cuprinsă în aria portului căreia îi aparţin şi comunele : Berzovia, Gherteniş, Fizeş, Şoşdea , Vermeş, Valeapai, Bărbosu. Există totuşi cum e firesc , deosebiri uşoare de la o comună la alta.

Atât femeile, cât şi bărbaţii pun o artă şi dovedesc un gust deosebit în a le îmbrăca, în a purta hainele. Erau vestiţi bărbaţii care ştiau să-şi înfăşoare obielele pe picioare şi să-şi strângă curelele la opinci, ca şi fetele ce ştiau să se încingă peste mijloc ca să aibă talie cât s-o cuprinzi cu mâna, şi să-şi pună cotrânţele.

Culorile dominante ale costumului local , atât la bărbaţi , cât şi la femei , erau albul şi negrul, un reflex al sobrietăţii şi al vieţii aspre din trecut.

Bărbaţii purtau izmene lungi şi largi , legate cu ,,brăcinari ‘’ şi cămaşă lungă, până la pulpe, ţesute în război, din urzeală de bumbac şi băteală de cânepă, (mai târziu sau pentru sărbători , numai din bumbac), încinşi peste mijloc cu o praşchie(chimir) lată din piele. Peste cămaşă un ciurc (un fel de   *letcă) de lână. În cap pălărie şi în picioare opinci cu curele late, cu ciorapi sau obiele de lână. Iarna purtau peste izmene ,,cioareci ‘’(pantaloni) de lână , pe piept ,,burduş’’ (cojăcel) de miel şi peste el un ,,căput’’ de lână vânăt(albastru), învăegat. În cap ,,clăbăţ’’ (căciulă de oaie). Obielele sunt vărgate în diferite culori, după vârstă.

Cămăşile de sărbători(ţesute bumbac în bumbac) aveau o ciurătură lată la poale, la pumnaşi(manşete) , la guler şi la piept, adică o broderie de bumbac ori de mătase.

Femeile purtau poale albe, cotrânţe în faţă şi în spate, mai îngustă, vărgate vertical în diferite culori, după vârstă. Se încingeau cu brâu lat de lână sau cu ,,brăciri’’(brâu mai îngust), în diferite culori. Pe piept, un laibăr(corset) , peste el un ,,ciupag’’de cânepă, bumbac sau din material cumpărat, sau ,,reclu’’ din material mai gros şi călduros. Când era frig purtau ,,burdic’’ de miel sau cojocel cu mâneci şi lung până la şolduri. În cap ,,cârpă’’(basma). În picioare opinci, cismuliţe sau ,,păpreci’’(ghete) şi mai târziu pantofi. Când era frig purtau ,,cârpe de lână ‘’ cumpărate (un fel de şal pătrat) cu care îşi acopereau capul şi bustul. Îmbrăcămintea tradiţională , costumul naţional , era alcătuit din poale albe curate, din oprege sau cotrinţe , ,,împunsuriu’’ şi cârpă neagră pe cap.

Cotrânţa de la spate o luau fetele când ajungeau la pubertate şi începeau să joace, când ,,ieşeau la rugă’’.

De sărbători , fetele necăsătorite mergeau la joc cu capul gol şi îşi pieptănau părul cu mare grijă şi artă. Femeile căsătorite purtau pe cap cârpe (baticuri) . Purtau la gât mărgele şi salbe de galbeni.

În îmbrăcăminte predominau culorile serioase şi discrete : albul , negrul şi albastrul. Roşul şi galbenul apărea la tineret, la cotrânţe, la brăciri etc.

Dacă portul naţional s-a pierdut , se mai păstrează unele obiceiuri şi tradiţii cum ar fi : botezul, nunta, înmormântarea, ruga etc.

 

 

 

Last Updated ( Tuesday, 04 August 2009 11:00 )

Căutare
Vremea în Ramna
Legături utile
Consiliul Judeţean Caraş-Severin
Site-ul oficial al Consiliului Judeţean Caraş-Severin
Fonduri Structurale
De aici puteţi afla cum să accesaţi fonduri structurale de la Uniunea Europeană
Instituţia Prefectului-Caraş - Severin
Site-ul oficial al Prefecturii Caraş-Severin
Guvernul României
Site-ul oficial al Guvernului
Preşedintele României
Site-ul oficial al Administraţiei Prezidenţiale
Senatul României
Site-ul oficial al Senatului României
Camera Deputaţilor
Site-ul oficial al Camerii Deputaţilor
Monitorul Oficial
De aici veţi afla despre noutăţi legislative
Şcoala cu clasele I-VIII Ramna
De aici veţi afla despre activitatea Şcolii cu clasele I-VIII Ramna
Webmail
Aici veţi găsi e-mail-ul creat pe site-ul www.ramna.ro
Caraş - Online
Aici veţi afla ştiri şi informaţii din judeţul nostru.
Radio Reşiţa
Sunetul Banatului Montan
Site realizat de Cătălin Almăjan